miercuri, 6 februarie 2013

Nihil sine io


Citește până la capăt, nu o să te critic, deși ochiul tău criptic s-a împiedicat unpic. Uite-te la tine, dar promite-mi că de mai multe ori, iar când vei găsi copilul trădat din oglindă spune-i că tu ai să cobori. La prima  abatere nu mai avem ce discută despre vreme, tv sau alte acareturi pe care m-am săturat să ți-le înșir.Nu sunt pus aici degeaba iar în tramvai îmi e rece, du-mă oriunde dar măcar fi tu.
Sunt conștiința ta , dar numai astazi, numai pentru câteva minute și de aceea doresc să îți aduc aminte că  eu nu te-am uitat, nu sufăr de Alzheimer iar  în caz că nu te-a anunțat oglinda, află că ai pus ceva kile pe tine.Sunt aici să te ajut, așa că pentru binele tuturor încercă să fi cât mai sincer, să minți cât mai puțin, pentru că m-am săturat până peste cap să mă fac că nu mai găsesc acele vorbe ce nu îți fac cinste. Am vorbit cu ficatul tău și să știi  că s-a ramolit , era să nu îl mai recunosc. Mult nu o mai duci în halu ăsta și a...apropo, mai încercă să mergi și pe jos,măcar de dragul parcurilor. Ador cum citești cărți dinacestea moderne cu mult substrat. Mă surprinzi! În corpul ăsta în continuă expansiune, când respectul față de sine ți s-a evaporat, încă mai există speranță, esența rezonează putenic la chemarea ta lăuntrică. De aceea îți sugerez să îți hrănești ideile cu experiențe, să stai aproape de natură și de sunetul ei veșnic, să stai mai aproape de tine căci mie îmi e tot mai greu să o fac.